Turnul cu ceas este, practic, simbolul Sighişoarei și unul dintre cele mai interesante obiective turistice din Mureş. Ridicat în secolul XIV, acesta este cel mai impunător turn al Cetăţii, vizibil din aproape orice colţ al oraşului mureşean. Scopul său era acela de a apăra poarta principală a Cetăţii, servind totodată ca şi sediu al Primăriei până în anul 1556.

Legenda ceasului din Turnul Cetăţii Sighişoara
Legenda ceasului din Turnul Cetăţii Sighişoara

Legenda spune că ceasul din turn nu rămâne în urmă niciodată, astfel că sighişorenii şi turiştii care vizitează Cetatea îşi fixează ceasurile după ora arătă de orologiul din turn. Acoperişul este unul piramidal, cu o înălţime de 34 de metri, având deasupra sa două cupole în formă de bulb, învelite cu tablă de cupru. Acoperişul turnului cu ceas se încheie cu un mic glob de aur, iar deasupra acestuia a fost amenajat un stâlp meteorologic cu un cocoş în vârf, al cărui rol este de a se roti la bătaia vântului. Dealtfel, în cazul în care cocoşul are faţa îndreptată spre apus, localnicii au garanţia că o ploaie va urma în scurt timp.

Ceasul a fost construit în Elveţia, o ţară cunoscută pentru ceasurile sale, fiind atestat în anul 1648. Acesta este decorat cu o serie de figurine cu o înălţime de 0,80 metri, care simbolizează cele şapte zile ale săptămânii, fiind operele sculptorului Johann Kirschel, realizate din lemn de tei. Între ele, amintim Zeiţa Dreptăţii, Toboşarul, Justiţia, Răsăritul Soarelui… practic simboluri ale conduitei de zi cu zi din timpurile cele mai vechi. Turnul a fost modernizat cu un motor electric în 1964, fără a se diminua efectul arhaic al ceasului. Cei doi îngeraşi, care reprezinta Ziua şi Noaptea, oferă un “dans” al vieţii şi al timpului: la ora 6.00 poate fi zărit îngeraşul ce reprezintă Ziua, în timp ce de la ora 18.00 Ziua se ascunde şi face loc Nopţii, adică îngeraşului cu două lumânări aprinse în mâini. Al doilea cadran, care este îndreptat spre Sighişoara, adică spre Oraşul de Jos, are figurinele care reprezinta zilele săptămânii, instalate pe o roată. Acestea se mişcă la miezul nopţii, marcând astfel schimbarea zilei.

Figurinele din turn semnalează faptul că urmează o nouă zi, fiind un simbol al speranţei pentru vremurile mai bune ce au să vină.

Cu o înălţime de 64 de metri şi având încă patru turnuleţe secundare, turnul cu ceas a avut parte de o istorie zbuciumată. În 1676 acesta a fost incendiat, reparaţiile durând aproape un an, moment în care a primit actuala sa formă. Din 1898, turnul deserveşte oraşul ca şi muzeu al sighişoarei, titlu care îi conferă statutul de simbol al Cetăţii şi principal punct de atracţie pentru vizitatori.

Una dintre legendele legate de Turnul cu ceas din Sighișoara este cea a Globului de aur din vârful turnului.

„Se povesteşte că după multă trudă, sighişorenii şi-au văzut în sfârşit turnul gata, au dat jos schelele, dar parcă turnului îi lipsea ceva, parcă îi mai trebuia ceva să fie cu adevărat gata. După multe frământări şi încercări şi-au pus în plan să pună în vârf ceva. Nu de alta, dar aflaseră că undeva, într-un ţinut îndepărtat sălăjluia un uriaş ce făcea globuri de aur. Au trimis aşadar după el şi l-au rugat să le facă şi lor un asemenea glob. Zis şi făcut, uriaşul aşeză în vârful turnului un frumos glob de aur, dar îi avertiză ca globul va rămâne acolo, doar până când va apărea un om suficient de înalt şi îl va atinge cu mâna. Atunci lui îi va aparţine globul de aur, şi va trebui să fie lăsat să plece în voie.

De atunci, nu s-a găsit nimeni care să poată să atingă globul de aur, dar şighişorenii trăiesc cu spaima că … cine ştie …. !”

sursa: visit-mures.ro, transilpedia.ro

Categories: Calatorii